Evaluarea lucrarii de licenta / disertatie de masterat se realizeaza în doua etape, de catre coordonator si de catre comisia de examinare.
În prima etapa, coordonatorul propune aprobarea sau respingerea lucrarii de licenta, în vederea sustinerii si acorda de asemenea o nota, prin completarea unei fise de apreciere.
Cea de-a doua evaluare este cea în care, pe baza lucrarii absolventului, a referatului de apreciere si a notei propuse de coordonator, precum si pe baza sustinerii lucrarii de catre absolvent (inclusiv pe baza raspunsurilor la întrebari), fiecare membru al comisiei acorda o nota, nota finala fiind media notelor acordate de membrii comisiei.

Absolventul trebuie sa fie atent la urmatoarele chei de autoevaluare:
1. Respectarea graficului de întâlniri si a recomandarilor stabilite de coordonatorul lucrarii si de prezentul ghid.
2. Redactarea îngrijita a lucrarii, utilizând un limbaj academic, fara greseli de redactare si tehnoredactare, însiruirea logica si coerenta a sectiunilor si a ideilor.
3. Fragmentarea echilibrata a lucrarii pe capitole, formatarea unitara a lucrarii de licenta.
4. Actualitatea temei si relevanta acesteia pentru domeniul în care se sustine licenta.
5. Inscrierea temei abordate în domeniul de interes sau într-un domeniu interdisciplinar.
6. Fundamentarea teoretica a temei propuse de lucrare (relevanta reperelor teoretice alese; utilizarea riguroasa a conceptelor, ideilor, teoriilor; calitatea surselor bibliografice – titluri noi, reviste de specialitate; realizarea citarilor; calitatea sintezei; concluzii relevante).
7. Insusirea stadiului actual al cunoasterii din domeniu, fundamentarea teoretica a temei propuse, sistematizarea informatiilor teoretice relevante pentru lucrare.
8. Autonomie fata de sursele bibliografice (prelucrarea critica, formularea ideilor personale si focalizarea pe tema; idei sau deschideri teoretice originale).
9. Utilizarea riguroasa a conceptelor, relevanta, actualitatea si citarea corecta a surselor bibliografice.
10. Calitatea proiectului de cercetare/proiectului aplicativ – partea experimentala (claritatea obiectivelor; definirea ipotezelor, operationalizarea corecta a conceptelor si a variabilelor; structurarea etapelor de lucru).
11. Capacitatea de raportare critica la sursele teoretice si de promovare a unei viziuni proprii, bine argumentate, sesizarea de noi directii de cercetare, transpunerea suportului teoretic într-un rezultat practic .
12. Rigoarea metodologiei de cercetare (selectia optima a metodelor de investigatie si de prelucrare a datelor; alegerea si descrierea subiectilor – lot, esantion, cazuri).
13. Ponderea semnificativa a contributiei proprii, ponderea semnificativa a partii aplicative.
14. Aplicabilitatea, eficienta si corectitudinea rezultatelor obtinute.
15. Interpretarea rezultatelor (concordanta cu natura datelor).
16. Pertinenta deschiderilor pentru cercetare sau valorificare educationala a concluziilor lucrarii.
17. Stil si originalitate în abordarea problematicii vizate.
18. Prezentarea logica, succinta, estetica a aspectelor relevante din lucrare, cu accent pe partea practica si pe contributiile proprii, în cadrul sustinerii lucrarii în fata comisiei.